Principalele aspecte ale reformei din PAC

• ambiții mai mari în ceea ce privește ecologia și contribuția la obiectivele Pactului Verde
• condiționalitate sporită. În cadrul fiecărei ferme, cel puțin 3% din terenul arabil trebuie să fie dedicat biodiversității.
• programele ecologice – cel puțin 25 % din bugetul pentru plăți directe
• dezvoltarea rurală – cel puțin 35 % din fonduri se alocă pentru măsuri de mediu
• programele operaționale – în sectorul fructelor și legumelor, programele operaționale alocă cel puțin 15 % din cheltuielile lor pentru mediu
• clima și biodiversitatea – 40% din bugetul PAC trebuie să fie relevant pentru climă

Pentru perioada 2021-2027, UE va aloca politicii agricole comune fonduri în valoare de 387 de miliarde EUR, prin două fonduri:

• Fondul european de garantare agricolă (FEGA), care a fost stabilit la 291,1 miliarde EUR;
• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), care se va ridica la 95,5 miliarde EUR.

Bugetul FEADR include 8 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU. Aceste fonduri vor ajuta zonele rurale să facă schimbările structurale necesare pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european și ale tranziției digitale. În plus, ca parte a angajamentului său de a sprijini cercetarea și inovarea în agricultură, Comisia a propus alocarea a 10 miliarde EUR din programul Orizont Europa pentru proiecte legate de alimentație, agricultură, dezvoltare rurală și bioeconomie.

România, provocări și soluții

Deși tradițional este o țară agricolă, România importă foarte multe alimente. Acest lucru se întâmplă și pentru că sectorul agroalimentar primar este fragmentat, iar pe lanțul alimentar există mult mai mulți fermieri decât procesatori, cu întreprinderi agricole de dimensiuni mici. Crearea unor hub-uri de alimente ar putea ajuta la crearea unor lanțuri de aprovizionare mai scurte, dar și la desfacerea produselor micilor fermieri. Rolul digitalizării va fi extrem de important în perioada următoare pentru a spori performanţa economică a fermelor, a găsi noi forme de colaborare între fermieri şi alţi actori şi pentru a ajuta comunităţile să se adapteze la noile provocări.

Stimularea utilizatorilor terenurilor agricole din anumite zone să adopte măsuri de creștere a capacității solului de sechestrare a carbonului este, de asemenea, o măsură importantă care contribuie la atingerea obiectivelor. România are nevoie de creșterea suprafețelor împădurite și în special a perdelelor forestiere, dar și de practici agricole pentru sechestrarea carbonului în sol, precum cele no-till. Aceste procese pot fi încurajate prin participarea fermierilor pe piața cerficatelor de carbon, care îi recompensează pe cei care fac tranziția spre practici mai corecte din punct de vedere ecologic.

Risipa alimentară

Una dintre estimările pentru țara noastră arată că anual se risipesc anual 2,5 milioane de tone de alimente. Asta înseamnă că fiecărui român îi revin aproximativ 75 de kilograme de mâncare aruncate în fiecare an, în contextul în care peste 4 milioane de români au dificultăți în asigurarea hranei zilnice.

Reducerea risipei este unul dintre punctele din planul strategic național. Potrivit acestuia, deșeurile alimentare trebuie privite și din perspectiva socială, recuperarea necorespunzătoare a deșeurilor alimentare de-a lungul lanțului alimentar constituind un factor în accentuarea fenomenului. Un aport semnificativ l-ar putea aduce conştientizarea populaţiei, precum şi iniţiativele şi reglementările pentru facilitarea donării alimentelor care mai sunt comestibile, dar din motive logistice sau comerciale nu pot fi valorificate. Aici, producătorii, retailerii, restaurantele, băncile de alimente și aplicațiile trebuie să lucreze împreună pentru găsirea de soluții.

În ceea ce privește deșeurile alimentare care din varii cauze/motive și-au pierdut valoarea nutritivă, alimentară, apetența și nu mai pot fi folosite pentru consum și pe cale de consecință donarea acestora nu e posibilă, e nevoie de sprijinirea dezvoltării de rețele de colectare și transformarea acestora în alte produse care pot fi valorificate.

Obiectivele Conferinței:

Evaluarea Lanțului de Aprovizionare din Agricultură: Conferința își propune să analizeze și să dezbată măsurile pe care România le poate adopta pentru a îmbunătăți lanțul de aprovizionare din agricultură. Se va discuta despre posibilitățile de creare a unor huburi de alimente pentru a dezvolta lanțuri de aprovizionare mai scurte și pentru a sprijini fermierii.

Agricultura Neutră Climatic: Conferința va pune un accent deosebit pe obiectivele Pactului Verde European și modul în care PAC poate contribui la realizarea acestora. Se vor discuta aspectele legate de agricultura neutră climatic, inclusiv măsurile ecologice, dezvoltarea rurală și fondurile alocate pentru a atinge aceste obiective.

Rolul Digitalizării: Conferința va explora cum tehnologia poate sprijini performanța economică a fermelor, stimulând colaborarea între fermieri și alți actori și ajutând comunitățile să facă față noilor provocări.

Reducerea Risipei Alimentare: Se va discuta despre măsurile de conștientizare a populației, inițiativele și reglementările care pot facilita donațiile de alimente comestibile și transformarea deșeurilor alimentare în produse valorificabile, astfel încât să nu mai pierdem resurse valoroase.

Conferința "Eat Smart: Agricultura neutră climatic" are ca scop aducerea în prim plan a provocărilor și soluțiilor pentru sectorul agricol din România în contextul obiectivelor europene de mediu și climă, precum și promovarea unei agriculturi durabile și responsabile, prin aducerea la aceeași masă a factorilor de decizie, producătorilor, retailerilor și a altor stakeholderi din domeniu.