Drumul de la economia liniară la cea circulară pare pavat cu bune intenții și cam atât…
Acest tip de economie trebuie, de principiu, să rezolve două probleme simultan: să asigure un flux de materiale care pot fi folosite ca materii prime, să mențină astfel circuitul producției și să diminueze problema de mediu cu care ne confruntăm de ani și pentru care știm rezolvarea, dar nu reușim să o punem în practică: deșeurile.
În condițiile în care România raportează o rată de reciclare de 11 – 14%, în funcție de sursa pe care o folosim, este evident că materiile prime nu se întorc în producție așa cum ar trebui. Ajungem chiar în situația absurdă de a importa deșeuri pentru a le folosi ca materii prime.
Pe de altă parte, și Uniunea Europeană, per ansamblu, a înregistrat progrese foarte limitate în acest domeniu, după cum arată un raport al Curții de Conturi Europene. Între 2015 și 2021, rata de circularitate medie pentru toate cele 27 de țări ale UE a crescut cu doar 0,4 puncte procentuale. Șapte dintre aceste țări – România, alături de Lituania, Suedia, Danemarca, Luxemburg, Finlanda și Polonia – chiar au regresat. Auditorii au concluzionat astfel că ambiția UE de a-și dubla cota de materiale reciclate și reintroduse în economie până în 2030 pare a fi foarte dificil de realizat.
O economie circulară are însă scopul de a conserva valoarea produselor, materialelor și resurselor cât mai mult timp posibil pentru a minimiza producerea de deșeuri, iar pentru industriile care funcționează prin valorificarea acestor materii prime blocajul circuitului pune probleme grave pentru că producția se poate bloca din cauza lipsurilor. O altă provocare pentru industrie rămâne aceea a prețurilor.
La fel ca majoritatea țărilor europene, România are și ea o Strategie Națională pentru economia circulară, lansată în august 2022. Documentul folosește însă date vechi de 4 ani (n.r. – citează un studiu Global Footprint Network din 2018). Țara noastră are un potențial uriaș în ceea ce privește îmbunătățirea gestionării deșeurilor pentru că rata de reciclare a deșeurilor municipale este una dintre cele mai scăzute. Creșterea cu doar câteva procente a ratei de colectare ar putea redirecționa cantități importante înapoi pe lanțul de producție, în timp ce ar fi deviate de la depozitarea la groapa de gunoi.
În termeni de bani, economia circulară ar putea genera o piață cu o valoare de 4.100 miliarde de euro până în 2030, conform estimărilor firmei de consultanță Accenture. Un studiu citat de un fost ministru al mediului arăta că economia circulară are potenţial de a creşte PIB-ul european cu încă 0,5% şi de a crea peste 700.000 de noi locuri de muncă până în 2030.
În România, în acest an, 47 de proiecte ale unor firme primesc ajutor de minimis din partea Ministerului Economiei, dintr-un total de 94 de companii care au depus cereri. Cele 47 de firme s-au angajat să dezvolte proiecte care reduc volumul deşeurilor şi să creeze materia primă necesară pentru crearea unui lanţ de producţie integrat, ceea ce va genera 150 de noi locuri de muncă în 28 de județe, potrivit spuselor fostului ministru al economiei, Florin Spătaru.
Chiar dacă per ansamblu, cifrele nu arată bine, există companii care au reușit în acest domeniu. Exemplele de bune practice încep cu companiile premiate de Green Report. Una dintre ele a câștigat premiul de excelență pentru economie circulară în cadrul Galei Green Report 2022: prin dezmembrarea completă a stivuitoarelor, verificarea și înlocuirea componentelor uzate, Elmas SRL a reușit să refolosească între 70% și 85% din piesele metalice mari, cum ar fi contragreutatea și rama cabinei pentru a produce echipamente noi. Aceasta a avut ca rezultat o reducere masivă a deșeurilor și o contribuție semnificativă la economia circulară. Un proiect în lucru vizează ascensoarele.
În 2021, premiul pentru economie circulară din cadrul Galei Green Report a fost câștigat de Asociația Ateliere Fără Frontiere, o organizație care lucrează în două direcții total diferite: recuperarea şi reciclarea de bannere şi mesh‑uri publicitare – REMESH, dar și dezmembrarea de calculatoare, imprimante, copiatoare etc., care sunt recondiționate și ulterior ajung la copiii vulnerabili.
O poveste emblematică, de asemenea, pentru România este a Green Group: unul dintre cei mai mari reciclatori din estul Europei. „Munții de gunoaie sunt, de fapt, munți de resurse inestimabile pe care încă nu reușim să le transformăm în valori”, spune Constantin Damov, președinte Green Group.
Prin conferința „Economie circulară, de la bune intenții la practică”, Green Report readuce în discuție problemele sistemice legate de colectarea separată fără de care revalorificarea materiilor prime și economia circulară, în sine, nu pot exista. Împreună cu autorități, reprezentanții companiilor din economia circulară, ai reciclatorilor și OIREP-urilor încercăm să aflăm cum putem închide cercul economiei în beneficiul tuturor.
Care sunt principalii pași care trebuie parcurși astfel încât să ajungem la un transport nepoluant în mediul urban și cum pot ajunge factorii decizionali să elaboreze strategii coerente pe termen mediu și lung. Măsuri și strategii pentru încurajarea transportului public, transportului alternativ și transpotului cu mașini electrice. Îmbunătățirea infrastructurii și schimbarea percepțiilor.
Cum accesăm banii europeni și ce finanțări private sunt disponibile. Cum folosim aceste finanțări pentru a realiza o infrastructură de calitate. De la strategia natională la cea regională, metropolitană și urbană.
Șef Managementul Calității MediuluiSalubris Iași
Coordonator Advocacy Ateliere Fără Frontiere
Managing Director Envipco Solutions Romania
Packaging Recovery Manager, Coca-Cola HBC
Manager Mediu Elmas Brașov
Director Environmental Social and Positive Impact Financing BRD
Director Strategie, Reciclad'OR
Ministrul mediului, apelor și pădurilor
Chief Sales Officer, Business Partnerships Flip
Director Marketing, ENVIRON
© 2007 – 2024 CGR – Conferințele Green Report. | Toate drepturile rezervate | Designed by Bell Studio